era dimineață și puii păsărilor creșteau în ouă,
era primăvară,
fetele erau frumoase, chiar strălucitoare
și ploaia era firească și simplă ca ele

din pământ ieșeau minuni, tijele se mișcau repede
de pe o zi pe alta și scoarța pomilor se îmblânzea

într-un cuvânt
creșteau spărturile și adâncurile în Dumnezeu și noi, cei vii,
ca o boală vremelnică a Lui, ca niște creste de munți,
ca dealuri și valuri mișcătoare
le umpleam trup și suflet
așa cum apa umple o fântână

și chiar și în lumină erau spărturi pe unde curgea
verdele înapoi în lume