Întuneric printre codri,
Atmosferă friguroasă,
Se aștearnă ceața serii,
O prezență viguroasă.

Atât de singuratic
Se simte fără tine,
Niciun sentiment romantic
Nu e prezent lângă mine.

Tu printre codri te ivești,
Crengile despart dar ceața,
Luna nu poți s-o privești
Căzi razele-ți ascund și fața.

Dar ce lumină arzătoare,
Făcând chiar luna să dispară,
Ce prezență, ce culoare,
Ochii flori moarte vindecară.