fiecare femeie ar trebui sa aibă o rochie roșie
să poată lumina încăperea
fără să spună un cuvânt
să simtă cum inima îi bate mai tare
când pașii ei străbat străzile orașului

să-și amintească
pasiunea nu se ascunde
iubirea începe cu ea însăși
orașul nu e mai mare decât curajul ei

fiecare femeie ar trebui să aibă o rochie roșie
nu pentru priviri
nu pentru aprobări
pentru că în pieptul ei
roșul e focul care nu se stinge

fiecare femeie ar trebui să aibă o rochie roșie
pentru momentele în care
se simte invizibilă
dar știe că roșul ei nu poate fi ignorat
să facă tot ce simte
să fie singură sau înconjurată de lume
să râdă până uită de frică
să plângă până învață din durere

să știe că este suficientă
întreagă
în fiecare clipă