din colțul meu de
timp curg diminețile
cafeaua se prelinge
pe pereții zilei
spânzur fără îndurare
viața de crengile
cuvintelor
totul începe cu azi
continuă cu mâine
și se pierde în ieri
azi mâine ieri
ce mai contează
mă iau pe mine însămi
ca pe un obiect și
mă ascund între zile
timpul nemilos
roade din osul vieții.