Himere zburând
cești de cafea
și vulturi cu cărți in gheare.
Imaginea ta,
mereu mă pătrunde
sunt și viu
și himeră

Te caut,
mă cauți
pleci
și rămâi.

Timpul sugrumă plăci de metal
ceșcuța de ceai
devine talisman;
Nu te mai caut
nu te mai scriu
fiind mereu imagine
și eu făclie în vânt.

Culorile toamnei devin iluzii
toate se schimbă
și redevin.
Metamorfoza himerii
e chipul tău acum.

Sunet în noapte
șoapte și voci.
Himera e aici!