Se-ntâmplă ca iarna flori să văd pe al meu geam,
Doar reci și albe - rămân din zori pân' mai târziu;
Aprind în grabă focul - un fum greu și infam
Găsește loc să iasă din horn cărămiziu.

Pe rând trezesc toți plozii, i-mbracă-apoi madam
Punându-le-n gentuță pachetul „fistichiu”...
Se-ntâmplă ca iarna flori să văd pe al meu geam,
Doar reci și albe - rămân din zori pân' mai târziu;

Se-nmoaie geru-afară, văd gheață pe un ram
Și intru iar în casă... la olul cu rachiu.
E-o zi obișnuită, nu-i una de bairam.

La țară-i dulce viața...și-a fost... de când mă știu.
Se-ntâmplă ca iarna flori să văd pe al meu geam,
Pe astea... nu pot să le cultiv - sunt ageamiu.