Când mor, semnează si donează-mi organele
Dã-mi plămânii cuiva care încă vrea să respire
I-am folosit prea mult sufocându-mă în tăcere


Dã-mi inima cuiva care vrea sângele pompându-i
Al meu e rece și prea fluid să conțină ceva vital
Donează-mi rinichii și limba și bucãţi din piele...


Donează-mi ochii cuiva care vrea să vadă luminã
Prin prisma unui albastru închis sau griul-verde
Când i-am avut, ei au văzut întuneric în oricine


Dã-mi ficatul cuiva care-l vrea în scopul clar de viață
Eu l-am silit să filtreze otravă în fiecare cuvânt
Al celor ce m-au dezamăgit in fiecare secundã ce trece


Dacă mai rămâne ceva – adună.. și-apoi arde tot…
Arucă rãmãşiţe de pe piatra ce-o vedeam de pe balcon.
Nu păstra nimic din mine care să te lege


Corpul ăsta n-a fost niciodată “acasă”
Ci doar o pușcărie în care trebuia să mă trezesc
Purtându-mi numele scrijelit pe piele...