greutatea lumii devine mai ușoară
în palma celuilalt
așa merg oamenii mai departe
legând fire invizibile
atingând părți neștiute unii în alții
parcă și-ar purta inima în afara corpului
prea plină ca să mai încapă
în cușca dintre coaste

se întâmplă atunci miracolul acela
când devii un pic mai întreg
fără să schimbi nimic
în afară de felul în care ești atins
un fel de a fi fără ziduri
care te lasă să respiri mai profund
deschide uși pe care nu știai că le porți
un pas în aer fără garanții
o deschidere care poate răni
dar aprinde lumini în oasele tale