Mai rămâi te rog o clipă în viața mea,
Până să mă cuprindă nemurirea...
Căci doar iubirea ta mă mai ținea,
S-accept, să-mi împlinesc desăvârșirea.

Rămâi...te rog! Rămâi să-mi fii lumină,
Să mai păstrez o rază de speranță,
Să pot lupta când firul se termină...
Să vreau să cred că am un rost în viață...

Rămâi...te rog! Rămâi să-mi dai putere,
Să pot lupta când răul mă înhață...
Căci doar simțind o dulce mângâiere,
Mai pot să-mi mai doresc o dimineață.

Rămâi...te rog! Rămâi să-mi fii un soare
Când noaptea neagră iară mă cuprinde,
Să simt sărutul tău că alinare,
Scânteia vieții să o pot aprinde...

Să mai rămâi te rog... mai stai puțin...
Și dă-mi puterea de-a mă regăsi,
Să simt că-n viața asta îți aparțin
Îmi dă voința de a mai trăi...