Oare câte poete s-au născut
din pasul tău, strâmb pe lângă jurăminte?

Câte cuvinte de-ale tale au fost trăite
și câte au ucis ceva
ca pasărea Phoenix să poată zbura?

De-aș fi fost măcar unică în naivitate,
mi-aș fi purtat mândră coronița,
chiar dacă mă zgâria,
desenând pătrate
în ridurile frunții mele.

Dar era secetă
iar tu păreai atât de fluid
încât sigur ai inundat
multe albii secate.