când ai ajuns eram deja acolo,

priveam afișul strâmb prins cu scotch pe sticla fumurie

a cinematografului

și mă vedeam în reflexia subțire a unei anume femei tinere și frumoase

- toate femeile tinere sunt frumoase -, spune poetul

îmi plăcea să ajung întotdeauna prima,

să-i dau răgaz inimii să se liniștească să-și adune de prin cotloane bucuria și să o așeze în lumină

pe partea potrivită a iubirii

voiam să te văd de departe când vii,

să te pot cuprinde cu privirea

și să știu

cu mâinile ascunse în buzunarele mari

treceai grăbit prin mulțimea de oameni care așteptau să intre la premiera unui film cu Jack și Rose

iar umerii încordați,

strânși în puful canadienei turcoaz,

îți dădeau de gol neliniștea.

era ger în ziua aceea și nu purtai căciulă nici mănuși pentru că știai și tu

ochii mei îți vor ține de cald de sete de orice

și atunci te-am recunoscut, dintre toți,

al meu

te-ai apropiat fără măcar să bănuiești că te văd,

m-am întors și brusc n-ai mai știut ce să spui sau să faci cu mâinile și cu ochii

doar te-ai înroșit

și înainte să te dezmeticești m-ai îmbrățișat

pentru prima oară și m-ai sărutat,

zburătorule,

ca și cum voiai să mă înveți pe de rost

când ai ajuns eram deja acolo privind afișul filmului nostru

oglindit în sticla fumurie