a venit Primăvara, elegantă ca o marchiză,
cu brațele pline de frezii, lalele și zambile,
sub guvernarea ei natura nu știe de criză,
pune în aplicare toate însușirile abile.

rapsodia mierlelor auzul mi-l răsfață,
din zori de zi și mai departe de apus,
simt mângâierile luminii pe față,
lirismul primăverii mă fascinează nespus.

e flux de bunătate și iubire între cer și pământ,
sunt energii sacre de sorginte dumnezeiască,
am făcut și eu cu ele un tern legământ,
să le fac în lume să crească, să sporească.

ca arborii treziți la viață mă frământ,
nutrind visuri și speranțe să înflorească.