Te așteptasem juma’ de oră în fața parcului
ai venit cu sprâncenele arse
de soare, de sare
cu sandalele puțin întoarse
a semn de întrebare

pe vremea aia nu erau telefoane
nici mașini nici avioane
nici goelete în port
doar un zumzet nărăvaș pe la stomac

așa că am luat o plăcintă cu iaurt
și am pedalat un pic de zahăr
pe nasul tău cel cam scurt

și-mi venea să-ți șterg praful de pe buzele mofluze
dar nu puteam
că eram oameni serioși
nu două meduze