la porunca zidului
mă închin.
apa se întoarce
cu spatele.
îmi citesc
surele
și sting ochii.

cerul
o pleoapă coborâtă
peste răni.
sângele
o lumină oarbă.

o urmă
lăsată de altă urmă
sunt.
o tăcere
care se respiră
în amfora
unui gol