În totul în care suntem
Tot ceea ce există există!

E atât de simplu!

Nu poate exista nimic ca ceva
Fără ca altcineva să existe
Ca un dinainte de apoi
Al răsăritului unde
Din sine îi crește
Ceea ce simte.

Ceea ce credem că există
Înainte de a fi ceea ce suntem
Și numim întâi, există pentru că,
Fără să mai fost altceva,
Era într-un grăunte.

Un prim fel al altui prim fel
Transfigurat după un alt întâi unde
Tot ceea ce devine a fost doar atât
Cât în fiecare fel de a fi primul
Se adâncește în carne
Cum printr-o stea
În ochi lumina
Pătrunde.

Este atât de simplu!

Totul e un gol din care cresc
Goluri ce întregesc goluri
Ce zvâcnesc în întinderi
Ale unei alte inimii
Unde împreună
Firi alcătuiesc.