întâmpin Lumina, sacru musafir,
îmi dă entuziasmul fără echivoc,
sufletul captează reflexe de safir,
la o cafea cu mire pe Soare-l invoc.

când melancolia îmi produce fiori,
mă cuibăresc în palma unei raze,
departe de iarna cu ger și ninsori,
în compania mândrelor Zaraze.

privesc în oglindă mai pot să zâmbesc,
mi-a dispărut tristețea de pe chip,
sunt frenetică am curaj și iubesc,
cu tot sufletul ancestral arhetip.

deschid fereastra să între aer proaspăt,
în iubirea pură am să cred până la capăt.