O gâză mică a zburat
Din cuibul părintesc
Să colinde lumea
Din care făcea.

Fiind mică, firavă,
Vântul cum bătea
A luat-o cu el
Să o ducă nițel.

A urcat-o sus, sus,
Norii i-au zâmbit
Au înconjurat-o
Și au îmbrăcat-o.

Acum avea pe ea
Fustă albă de nea
Era o balerină
În aer ce dansa.

Vântul a suflat
Norii au plecat
Gâza a fost dusă
Și de vânt împinsă.

Vântul a încetat
Singură a zburat
Și a tot colindat
Până s-a săturat.

Noaptea a venit,
O floare s-a oferit,
Odihnă să-i dea
Să doarmă cât vrea.

De miros s-a îmbătat
Cuibul ei l-a visat
Mama era bucuroasă
Că era sănătoasă.

În zori a plecat
A tot căutat
Cuibul l-a găsit
Toți s-au reunit.

Acum nu mai vrea
Să plece undeva
Acasă este bine
Pentru orișicine.