Doamne,
de unde-mi vin gândurile
acele cuvinte care-mi pătrund în carne
și nu mă lasă până când
nu le trimit lumii odată
cu faptele știute pe de rost

de când
mi se zbat încheieturile
și nu mă mai țin oasele
nu-mi mai găsesc locul în propriul corp
până nu mă las convinsă de cineva
Acel Cineva care-mi șoptește întotdeauna la fel
și mă animă
să-mi las ochii văzuți pe dinăuntru

și de unde
din ce loc
Doamne
mă frămânți prin fiecare cuvânt
și-apoi mă dospești
la temperatura Iubirii
ca să cresc
să mă hrănesc
din propria Pâine
din Cuvintele ce niciodată
pentru mine
nu sunt îndeajuns