E naufragiu-al stelelor pe-o stâncă
Pe ape luna soarele trezi-mi,
Tu, ancorată în lumină încă
Să-mi spui de umbre joase putrezimi.

Izbind în maluri valurile pân* că
Să plagieze dulcile-nălțimi
E naufragiu-al stelelor pe-o stâncă
Pe ape luna soarele trezi-mi.

Iar pe cuprins de marea ta adâncă
În sfera ta sunt micile mărimi,
De frumusețea ta în stele zi-mi...
O piele de neliniști mă mănâncă,
E naufragiu-al stelelor pe-o stâncă.