Se întâmplă ceva ciudat
noaptea.
Dacă dorm pe urechea stângă,
visez că sunt pe motocicletă
alături de Che Guevara și Alberto Granado,
care discută pasional.
Stetoscoapele ni se încing la gât.

La Poderosa are montat un sidecar din care,
ghemuit, ascult și văd:

sărăcie extremă,
leprozerii,
muncitori exploatați,
comunități indigene abandonate.

Bolile nu sunt doar biologie,
suferința nu e doar ghinion.

Întrezăresc:

sărăcie,
apoi golul ei,
apoi dispariția ei;

spitale fără taxe,
medicină fără privilegii;

vis,
dreptate,
speranță.

Dacă dorm pe urechea dreaptă,
visez că sunt într-o fabuloasă clinică privată.

Totul strălucește ireal,
lumina e abundentă,
aerul — aseptic până la absență.

Port un stetoscop de argint
cu care ascult pulsul cardurilor de aur.

De la etajul 12 al cabinetului meu mă uit jos
prin fereastra fumurie.

Strada colcăie.
Nu aud nimic:
geam în trei straturi,
trei lumi între mine și ei.

Din stânga, La Poderosa îmi străbate visul.

Mă zăresc în sidecar.
O clipă.

Ne privim.

Îmi răsună:
„Hasta la victoria siempre!”

„Viva la RevoluT...”

Revolut. Notificare:
Încasat 3286 €.

Mă tem să dorm pe spate.