Există undeva o autostradă
De-a lungul căreia, printre alte mașini,
Conducem mașina noastră să ajungem
Acolo unde împreună am plecat.

De-a lungul ei trecem
Ca-într-un univers în care
Un soare strălucește pentru a afla
Orizont de unde iar să răsară
Când tu, când eu, ca și cum
De-a lungul ei altcineva
Trecând devenim.

Știu, și știu de când m-am născut,
Că există această autostradă
De-a lungul căreia mașini
Vin, pleacă și se întorc
Mereu în cavalcadă.