Azi, am mâncat ceea ce ar fi trebuit
Să mănânc acum câte a zile.

Mâncarea fadă încă îmi ține de foame
La ora târzie în care ar fi trebuit să dorm.

Eu, însă, insist să ascult melodii
Din alte timpuri și alte compendii
Fără de care noaptea ce vine nu ar fi
Atât de lungă și lipsită de unice
Și neimaginate alegorii.

Azi am fost energofag
Și am dormit mult și târziu
Fără să-mi doresc a fi util
Viitorului ce împreună
Îl construim.

Și am mâncat mâncarea pe care
Alții ar fi aruncat-o pentru a rămâne
La fel cum au fost ei ieri și cum
Și-au imaginat că sunt mâine.