sub piele ți-am inoculat acea melodie prin care mi-am cântat destrămarea,  

cu fiorii începutului de lume,  

ca-ntr-un târziu,  

printr-un salt dincolo de pârleazul acestui veac,  

să te ascult cum te dezbraci ușor-ușor de mine, 

 și-atunci să știu  

că nimic nu-mi aparține.