Prin lunca înverzită
Spre moară se grăbea
Un râu ce bolborosea
Cum repede trecea.

Pe malul lui era
O salcie plângea
Brațele atârnau
În apă se oglindeau.

Micile diamante
În soare străluceau
În râu ele cădeau
Ce cu drag le primeau.

La vale erau duse
Că râul se grăbea
La moară să ajungă
Calea să o parcurgă.

În roată se izbește
Roata se învârtește
Moara macină din greu
Făină face mereu.

A trecut de roată
Apa-i cumințită
Albia s-a lărgit
El curge liniștit.

Lacrimile au ajutat
Roata s-o învârtă
Ele nu s-au irosit
Ci au contribuit.