poate gândul tău mă naște
oglindește realitatea divină
din noi

Naște- mă încă o dată! îți spun

săvârșește- mă aici
unde viețile noastre se unesc
gata să se topească
una într-alta

în spațiul alb ce pulsează
ne cuprinde
cu bucuria ființei
ce trece prin toate culorile
curcubeului
și ne ținem de mână!

Naște- mă
și lasă- mă să cad
în adâncul timpului
spațiului

în felul tău
și puterea inimii tale

dedesubtul pașilor
să nu mai rămână nimic
doar lumina

spațiul acela, pe care ochiul
nostru îl parcurge în detaliu
înaintea frângerii

- Am ajuns la destinație
Oricare ar fi ea. Împreună !

știi că nu teama ne blochează
ci frica de a deveni din nou
ceea ce nu suntem.

Naște -mă iar!

apoi blând
cu un deget mergător pe trup

de toată somnolența
ce mi te aduce în minte
și îmi rămâi

mă soarbe înlăuntru
în tăcere deplină
mă absoarbe

solitudinea în noi e eternă
ca tine

ca secunda ce își comprimă în sân
sfârșitul, apoi îl îmblânzește
locuindu- l

Naște -mă din nou!

guri de aer proaspăt curg
un dans lent ce mă lasă
brațelor tale

Mă strângi și îmi place!

Ți- aș da o mie de motive
pentru care sunt
aici

dar nu vreau ca suflul meu
sa răcească aerul
atât de fierbinte..
Tu

Naște- mă!
De mâine, Eu