"Eu în mod ciudat, deși legenda Sednei n-o știam,

Precum Sedna vanitoasă m-am admirat, când încercam

Să resping pretendenții cu sutele, și când îi refuzam

Cu foarte puține argumente, brusc, îi blocam..."



E vraja fetei cuceritoare și naive ziua, dar noaptea

Devine deșteaptă ca un șarpe, deși e blândă și nu rea,

Ea cucerește doar că să provoace haos, fără perdea,

Nu e prostituată, nu e luată, e zeița versurilor sadea...


Și voi cei ce credeți că nu merită să fie vreodată regină,

Măcar în ceruri, acolo unde înapoi cele date o să-i vină,

Mai gândiți o dată, ea se dă, fără să fie luată, după cortină

Și numai eroul Odiseu este cel care o poate face să-și revină...