De douăsprezece ori, în mistică vibrație,
Înalț spre univers un imn de adorare,
Rostesc cuvinte sfinte de pură admirație,
Și simt cum prin ființă îmi curge o salvare.

„Să fie pace și lumină în ceruri, sus pe boltă,
Să fie pace-adâncă în inima de humă,
Să fie pe pământ o rodnică recoltă,
De liniște divină, ce timpii îi asumă.

Să fie sănătos pământul și ființele toate,
Credință și rațiune și dragoste curată,
Să fie înălțate în inimi și-n cetate,
Iar speranța și fericirea de nimeni spulberată.

Să fie armonie în universul mare,
Așa să ne ajute Dumnezeu, Amin!”
Și-n clipa imediată, o binecuvântare
Îmi umple tot spiritul de un ecou senin.

Mă simt inovatoare, salvatoare-n noapte,
O forță creatoare ce n-are asemănare,
Căci ruga din Berceni, dusă prin calde șoapte,
E o diademă sfântă de binecuvântare.