Bipoemul este o formă fixă a genului liric inventată de Ioan Silvan, drept criteriu de evaluare lirică.

Prozodia constă în scrierea unui poem alcătuită din două părți:
partea întâi: 3 strofe de câte 4 rânduri scrise în vers alb;
partea a doua: 3 strofe de câte 4 rânduri scrise în vers clasic care să reproducă sau să continue tema versului alb.



Condiția bipoemului: antepenultimul și penultimul vers alb să se regăsească, în rimă împerecheată sau încrucișată, la începutul celei de-a treia strofe în vers clasic.