Parodie după Pierirea Dacilor
de George Coşbuc

-Fragmente-

Astăzi am semnat decretul
Care face via praf!
Ia să-l văd pe daco-getul
Ce n-ascultă! La ANAF
Doar accize-o să plătească
Beţivanul, când e-adult,
Câte zile-o să trăiască,
Dacă nu trăieşte mult...
Cei ce nu pot să bea apă,
O să bea doar şpriţ, în ţeapă!

A fost mare tevatură;
Speculanţii-au profitat
Şi vindeau doar băutură
La un preţ neruşinat.
Dârji, dar şi supuşi rigorii
De a nu bea vin vreun pic,
Mai erau doar luptătorii
Ce-nfruntând un inamic,
În prelungile campanii,
Trebuiau să bea şampanii.

Dar au fost şi lucruri bune
Resimţite de popor,
Căci în cronici vechi se spune
C-au oftat mulţi daci în cor:
- Setea noastră-n veci nu seacă,
Iar cu vinul de import
Nu ne săturăm, şi dacă –
Printr-un unanim efort –
Via nu-şi găsea sfârşitul,
Nu creştea nici deficitul!

Pierirea Dacilor
de George Coşbuc
(poezia originală)
-Fragmente-

Prea se-ntinde veselia
Tot cu praznic şi desfrâu!
Veţi tăia cu toţii via,
Şi veţi duce toţi la râu
Vinu-n sticle ori în vase
Să-l vărsaţi pe apă tot:
Cel ascuns de voi prin case
Cu putere am să-l scot.
Aşa vreau. Aşa veţi face
Ca-i tai capul cui nu-i place!

Fost-a jale-n tot regatul
Şi la munte, şi la şes;
Plânse-oraşul, vai, şi satul,
Cârciumarii mai ales.
Şi vărsat-au lacrimi dese
Popii şi poeţii lor,
Cele două tagme-alese
Cari la orişice popor
Sunt apostoli ai mulţimii,
Deci la vin de-a pururi primii.

N-au fost însă lucruri bune
Ce-acest rege-a făptuit,
Căci istoria ne spune
Cum că dacii au pierit:
Ori de dor de băutură,
Ori de caznă-n ciuda lor,
- Deci luaţi învăţătură,
Regilor, în viitor:
Dac-aveau ce soarbe dacii,
Poate şi-azi trăiau, săracii.