Scrisoare mamei, în definitiv

Maică, ai murit cu dor
și ai lăsat un copil în lacrimi,
la picioare, scrâșnind,
lăsând în urmă un zgomot de leagăn cu fior.

Doamne, ce dor...
Ce puține sărbători
petrecute împreună.
Mama...
ce adânc ești pătrunsă în pământ,
că nu mai pot ajunge la tine.

Și în cer,
ce sus ești,
de poți privi cei trei copii ai tăi
așa cum vrei.
Mama...
nu ți-am spus niciodată „mami”,
într-un stil modern.

Acum pot.

Dar e prea târziu să auzi
și prea devreme să-ți spun online.

Cod clasificat în dosar cu șină: 2155
18092026