Străina când a părăsit
Meleagurile natale
Acolo unde-a poposit
O lume nouă a-ntâlnit.

Cu greu s-a adaptat
Alte obiceiuri aveau
Era străină de ele
Și le simțea pe piele.

Era considerată
O venetică pripășită
Ce nu are nimica
Ca avere de la mămica.

Dar ea nu s-a lăsat
A fost tare chibzuită
În viață s-a descurcat
Și casă și-a ridicat.

A avut de toate ce-a vrut
De la nimeni nu a cerșit
Acum la bătrânețe
Se simte ca în tinerețe.

Este de toți stimată
Nu mai e stigmatizată
Nu mai e o venetică
Ce pe la ei e pripășită.