Ca să dovedesc că merit domnița
Mă uitam din când în când
În locul unde ar fi trebuit să fie ea
Dintr-o dată parcă m-am simțit privit
Și prima impresie a fost
Că ea îmi transmite mesaje
În Codul Morse cu oglinda
Dar ce oglindă că parcă strălucea
În direcția cu țintă capul nu inima
M-am mai liniștit când iubirea ei că alica
A trecut pe lângă urechea mea
Și m-a adus cu picioarele pe pământ
Dar pomul era în aer
Și îmi făcea semne să trec la loc
Am înțeles să nu mai curtez cucoane mult peste nivelul meu
Mi-am adus aminte că asta odată gândeam și eu
Și mi-a folosit în viață
Reușeam să simt iubirea în felul meu
Am aflat dacă mai trebuia că iubirea e frumoasă
Doar cu fete educate de casă
Nu a celor morse transmițătoare
Deoarece cu glonțul pregătit ca pe țeavă
Și trifoiul meu cu patru foi e otavă