Croissant au chocolat

Cădeau picături ca frunzele
în toamna crudă târzie,
bătute de vânt, ce melancolie!
Pământ ruginit de lacrimi
scârțâie sub greutatea
ce cară patimi.
Lasă-mă să fredonez
un gând purtat pe adiere,
ca o voce de Édith Piaf,
în toamna sălbatică târzie.
Rămân...Rămân...testament holografic supus singurătății, sub un alt strat de frunze și lacrimi bidimensionale ascunse īn toamnă amăruie.