nimic n-a mai fost
cu pumnul strâns de tină
să nu adormi din nou
înspre somnul din groapă
trupurile toate ard
alunecă prin pumn când le atingi
turbate de zgârciuri și de noduri
pe drum
ce străine par astăzi
zăpada era doar pământ uscat
și la capătul drumului
nu aștepta nimeni
decât o poartă spulberată de vânt
și o lumânare stinsă
înainte să apuce cineva să se roage.