LA MORMÂNTUL PĂRINŢILOR

Celor care te-au născut
Şi cu mult drag te-au crescut,
Ce cu drag te-au îngrijit
Şi din suflet te-au iubit,

Fie soare, ploaie, nori,
Pune-le-un buchet cu flori,
Câte-o lumânare-aprinsă
La durerea ta nestinsă!

Roagă-te la Dumnezău
Şi iubitul Fiu al Său,
Să îi ierte de păcate,
Cu iubire, bunătate.

Căci nu-i om ce n-a greşit,
Care n-a păcătuit,
Ori cu gândul, ori cu fapta,
Ori cu vorba, ori cu şoapta,

Din prea multă-amărăciune,
Omenească slăbiciune;
Numai Ei sunt mai presus
De păcat, cum s-a mai spus.

(George Budoi, 03.02.2026; Poezie.ro).