sunt fată de oraș și totuși
în fiecare dimineață sângele îmi cântă cucurigu
ca o alarmă uitată în vacanță
iese din cotețul nopții
scurmă din subconștient prin copilărie
din ale mele vacanțe cu gânduri desculțe

spre seară aud cotcodac
între un gând și-un oftat
poate de aceea noaptea sunt cuib
la prima stea mă ridic cu aripi de neon
zbor prins în fire de telegraf
cucurigu peste zgârie-nori

libertate în orașul-coteț