Cântec trist

Mi-e dor de zgomot de șoapte,
De buze, de câmp, de roșu aprins.
Mi-e dor de mireasma de noapte
A ochilor tăi adânci.

Te chem, te vreau aici în mine
În brațe-a ta umbră să țin,
Să pot să strig fără frică : ce bine !
Să ajung la tine fără să vin.

Aș vrea să nu uiți, să nu poți, să nu vrei,
Să nu știi să mai spui : nu se poate !
O frunză pe-un fir de apă să vii
Clipă cu clipă să te prind până-n moarte.

Tu însă ai uitat și imi ceri
Să te las să zbori, din inima mea
Te lupți și numele tău să mi-l iei.
Eu rămân cu mi-e dor, te chem și aș vrea.