Pietrar împănat de incertitudine e visul meu acum,
iar viața-mi este azi doar soare fără raze.

Te vreau, dar nu te vreau, nu știu ce să mai fac
îmi ești mereu prezent și-mi ești sau nu pe plac.

Îmi ești pavăză seara, iar dimineața soare,
chiar dacă sunt grăbită, și seara la culcare..., te am.

Þi-aș depăna cuvinte, să ți le-așez în poală,
cu ele să m-adulmeci, de-acum și până-n seară.

De mă iubești, te vreau, să-mi fii și soțioară,
un vis ce l-am dorit, și îl doresc, diseară.

Cuvânt gingaș, plăpând, ce ești, te vreau să-mi fii
un prag în anii care, de-acum ei vor veni....