Te iubesc scândură de lemn,
te iubesc, te rănesc
egou de fier înfierbântat în cer,
totuși,
parcă mă vei duce în corabia plutitoare,
plutind agale în ultimul paradis
gol, remușcări goale în piese teatrale,
apă distilată, imaculată,
neînsemnată...

Totul sau nimic,
sau o piatră nediscifrată,
lingură de argint, lingouri,
lunetist de pe verde acoperiș,
lamă de care mă tai,
mă înjughii în centrii nervoși,
intravenos...

Focos...