Ca apa ce se scurge din căldare
Fugind din nou în brațele fântânii
Întoarce-ne o clipă din cărare
Și du-ne iar în mijlocul țărânii.


Întoarce-ne din drum, napoi și anii ia-ne
Sloboade-ne din nou, prefă-ne în copii
În loc de tâmple argintii
Să curgă aurul și noaptea-n plete Doamne.


Pe drumul de țărâna prăfuit
Ne lasă pentr-o vreme iară
Readu-ne-n locul de-unde am fugit
Când nu știam ca depărtarea-i rană.


Ne lasă-n colb, sub soarele de vară
Doar tu puterea ai s-o faci
Redă-ne fericirea iară
Parinții tineri pentru noi să-i faci.


Mai umple-ne ocoalele de vite,
Cărutele cu cai înaripați
Turme de oi pe câmpuri răspândite
Adună iarași frații lângă frați.

Mai lasă-ne sub soarele de vară
Pe frunți sudoarea să ne curgă
Când totu-n jur e foc și pară
Si grâul copt din spic ar vrea să fugă.


Mai lasă-ne în holda aurie
Cu tata-n frunte sa muncim la coasă
Sa coborâm cu fruntea înspre glie
Dar foarte fericiți fiind acasă.


Să vină mama parca grabind amiaza
Cu oala cu mâncare aburindă,
Cu apa de izvor ca o oglindă
In care soarele sa-și răcorească raza.


Desi e greu, noi am munci pe brânci
Stiind ca tu ne-ai dat răsplata
Ascultători la vechile-ti porunci,
Sa fim alături iar de mama și de tata.


Și-n seri târzii când dai răcoare
Și stelele pe cer se-anină
Noi ne-am întoarce pe picioare
Cu toti acas pentru hodina.


În jurul mesei iarași adunați
Ai casei toți cu mic cu mare
Þi-am cere să ai îndurare
Nicicând să nu ne mai desparți.


Apoi la vremi de sărbătoare
În horă fete și baieti,
Ne vom lăsa dusi de valtoare
De-a tinereții frumuseți.



Va răsări și-apune soare,
Ivi-s-or si s-or stinge vieți
Și timpul tors va fi-n fuioare
Cu bucurii și cu tristeți.