azi m-am trezit prea târziu
cafeaua a dat în foc
laptele pentru cafea se acrise
iar ultima țigară din pachet era
ruptă

începusem să mă joc cu cuvintele
și când ți-am rostit numele
m-am lovit de piciorul mesei

am crezut pentru o clipă o secundă
că e piciorul tău
poate fiindcă am vrut
sau poate fiindcă mă obișnuisem


n-ai mai trecut pe la mine
mă mai iubești? nici eu nu știu
dar simt că piciorul tău e tot mai departe
că nu-l mai știu
că în jocul meu de cuvinte e o metaforă moartă