Suntem aduși pe lume, fără voie,
Copilărim unii-n bordeie, alții-n vile,
De dragostea matern-avem nevoie
Frecvent, dar mai ales în grele zile.

De mici, suntem cu toți niște frumoși
Și ne mirăm apoi, peste măsură:
De unde-au apărut atâți hidoși?
De ce lucrarea e maculatură?

Când creștem, diferențele apar:
Unii-s înalți, iar alții sunt pitici.
Sunt unii hoțomani, alții cu har.
Unii-s înceți la minte, alții brici.

Dar cel mai greu e să ne definim
Categoria, cărei aparținem,
Și ce ni-e hărăzit să împlinim,
Să ne-asumăm și rolul ce-l deținem!