o melodie tristă
puțin desuetă
mă face să mă învârt în gând
ca o mulinetă

zile deșarte și seci
prinse în gheare bolnave și reci
umbre gârbovite
de propria goliciune
mi-e teamă să nu mă răpuie

doresc ceva tonic și viu
răsfoiesc cărți
să pricep cum se scriu