Linie lângă linie lângă linie
Viața mea-o linie
Ca-ntâiul vis al facerii
O primă monadă
Albastră, cu ferestre
Închise ferm, să nu intre vântul
Până la patul bolnav al sufletului
Tânăr
“zburdați”-le-am gândit
Sutelor de copii
Furișați în mine
“Dărâmați în fuga voastră
Patul acesta bolnav
Care mă ține legat de el însuși
De mine însămi
Cu durere”
Linie lângă linie lângă...
“Desenați-mă, puneți-mi mustăți
Mie neputinciosului.Mie neputincioasei
Legat, legată...
Poate într-o zi am să devin
Tot ce voi ați făurit
Din mine
Din linie.”