eu? sunt așa
nici rău
nici bun
nici altcumva

eu sunt un înger care bea

și sunt un înger
rupt la spate
cu aripile îngălate

cum să vă spun:
sunt eu altfel?
îmi plimb cuvântu-n lanț
ca pe-un cățel
chiar aura i-o zvârlu-n joacă
și l-am dresat – priviți: aleargă!
apoi se-ntoarce fericit
că altă aur-a găsit

flendure glezna
dar îmi linge mâna
îmi ține de urât când luna
disprețuindu-mă-și revarsă către mine
pentru vreo neștiută vină
prea plinul ei fundal de gospodină

îmi ard obrajii dar mai pot să râd
spre exilatul ce se zbate
fecundă-i lumea dar e prea departe
de-aceea spun că este de apoi

și frică poate mi se face chiar și mie
sau poate pentru-ntâia oară somn
mă primenesc de sărbătoare ca un domn
căruia verbul i-a fătat în gură

și am luat puii – i-am zvârlit
mulțimii care m-a zidit iubind cu pietre