Provincială sunt, fără fasoane,
Dar nu-mi bat cuie-n talpă pentru asta
Și nici în palme nu-mi împlânt piroane.
Sunt țărăncuță! Și cu asta basta!

Și nu m-a încercat nicicând necazul
Că nu-mi dădu măicuța drumu-n lume
Pe-asfaltul plin cu gropi, cum e obrazul
Celei cetăți, cu-al Bucurului nume.

Desigur, unii oameni cu prestanță
Privitu-m-au de sus, fără rușine
Însă mi-am zis că n-are importanță!
Provincială sunt și îmi e bine!