Seninătatea zilei dispare...
Soarele nu mai încălzeste atmosfera tristă cu nici o rază
Bucuria de ieri, este înlocuită de durerea de azi
Iar speranța, cu deznădejdea

Privesc un viitor gri
Fără culoare, fără speranță
Uitând că traiesc!
Ascult o melodie fără cuvinte,
Visând doar la vorbele tale frumoase.

Întind o mână, sperând că o voi găsi pe a ta...
Dar...sunt arsă de răceala ghețarului

Îmi plâng durerea, sperând că am gresit direcția în care te-am căutat,
Iar mana ta,
În curând, va veni să-mi mângaie obrazul...