Prin intersecțiile prin care hoinăresc
Singur cuc,
Mă împiedic de fiecare bordură.
Nici nu plouă, măcar!
Mă prinde cineva de picioare.
Îmi arestează tălpile
Într-o topitură din cauciuc.
Dar nu este adevărat!
Picioarele mi se târâie doar
Pentru că nu știu precis
Încotro s-o apuc.
Veverițele
Se opresc în mijlocul drumului.
Se hlizesc batjocoritoare:
„Ești un maimuțoi indecis!”

Ferestrele tale sunt întunecate.
Habar nu am unde să mă duc.

Dan David, Los Angeles, 10-27-2005.