Despărțire

În mine gândul pentru tine se revoltă
Acela prin care eu aș vrea ca să îți spun,
Că sunt sătul de stihuri și de dramă
Și că iubirea pentru tine se destramă .
Și la ce-ar fi bun?


Toate astea sunt fiindcă ai uitat,
Că mai exist cu-adevărat,
Cu toate că pasul meu te-a căutat
Pe lângă bănci de lemn la vreme de-nserat.
Ca altă dat.

Să faci din mine și-al meu dor un clovn,
Care să-și facă rolul în cânt și rîsete sprințare,
N-am să permit și n-am să-ți fac o astfel de favoare,
Decât poate că am să-ți spun adio.
Și asta la plecare.