Firul poetic se tricotează non stop
ca să iasă munți intregi de textile
ca din fabricile bon-marché chinezesti
ca să se răspandească peste tot
și ca în funcție de gust
oameni diferiți să poarte aceleași haine...
Chiar de le vor arunca apoi, uzate fiind,
tricotul va continua,
oamenii își vor cumpăra iar haine,
într-un continuu ciclu consumerist.
Firul poetic sa impletește din oameni
pentru oameni;
nu contează unde a fost delocalizat,
fire vor fi mereu de tricotat...